joi, 30 iulie 2009

ECCE HOMO (Mie)

"Eu sânt o-mperechere de straniu
Şi comun,
De aiurări de clopot
Şi frământări de clape
– În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape…

Eu sânt o cadenţare de bine
Şi de rău,
De glasuri răzvrătite
Şi resemnări târzii –
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu
Şi-n visuri, majestatea solarei agonii…

Eu sînt o-ncrucişare de harfe
Şi trompete,
De leneşe pavane
Şi repezi farandole
–În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,
Şi-n râs, impertinenţa sonorelor mandole.

Eu sânt o armonie de proză
Şi de vers,
De crime
Şi idile,
De artă
Şi eres
–În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,
Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne-nţeles !... "

miercuri, 1 iulie 2009

Teama

"Mi-este tare teama de frunzele moarte
Teama de pajistile de roua pline
Indata-am s-adorm, daca nu ma trezesti
Inima-mi rece o voi lasa langa tine

Ce suna departe asa, dragoste
Vantu-n ferestre, dragostea mea

Sfinx de zapada, tu niciodata
N-ai sa stii ce mult te-as fi iubit
In acele diminete cand ploua
Si cuibul se strica pe creanga uscata

Ti-am pus coliere cu muguri de brad
De ce pe-acest drum ma lasi nimanui
De pleci prea departe pasarea-mi plange
Si nu-si va da vinul via verde pe grui"

Versuri: Federico Garcia Lorca