luni, 17 martie 2008

Firul

Martora a iubirii altora
observ copacii cum se uita la mine...
Refuz sa ma gandesc mai departe.
Acoperisul caminului tradeaza-un rosu apus
Ploi multe s-au rasfrant asupra lui,
Ploi...
Azi e doar atata lumina
cat sa nu-ti frangi gatul
cazand in intuneric...

marți, 11 martie 2008

In gri deschis


Copacii mei nu sunt ca ieri, ca azi
Sunt prea umbriti de mantia
batranei...intristare
Trag banca la o parte,
Ma-ndepartez c-un gand...
n-as vrea ca ziua asta
sa-mi cante amorul frant!
Chiar parcul e mai gol
si pustiit de vise,
copacii aplicati si
falsa profunzime.
Nici frunzele nu cad,
nici vestede, nici albe,
nici umerii mei goi nu se ascund
de soare
nici soare-n trista zare...

Absenta-i constatare
E doar un fapt.

o pasare mai canta-n departata lume
si gri deschis in oameni,
in ochii tai, straine,
seninul tau apune...
Oh...monotona viata!

Pean


"Nu trebuie intelese sentimentele,-
ele trebuie sa fie traite.
Nu trebuie intelesi porcii,-
ei trebuie sa fie mancati.
Nu trebuie intelese florile,-
ele trebuie sa fie mirosite.
Nu trebuie sa fie inteleasa pasarea,-
lasati-o pe ea singura;
nu-i faceti ramura din inima voastra,
nu-i beti cu respirarea voastra aerul,
aerul de sub aripa...
Nu trebuie mai ales sa intelegem,-
trebuie mai ales sa fim;
dar mai ales trebuie sa fi fost,
intr-adevar mai ales sa fi fost."

...Nichita

luni, 10 martie 2008

Strigarea numelui


"Eu i-am aratat ei o piatra verde
si am rugat-o sa nu plece.
Eu i-am aratat ei un cal cu sapte sei
si i-am spus: nu pleca!
I-am aratat o piatra zemoasa si i-am spus:
Mananc-o si nu pleca, nu pleca!
Pe fiul tatalui meu i l-am aratat ei.
I-am spus: uite ce tata frumos am!
Ramai si nu pleca!
I-am aratat un trifoi cu patru capre;
o inima cu doua trupuri;
o pasare care zbura inlauntrul oului
si i-am spus: nu pleca tu de la mine!
Dar ea
a plecat pentru ca incepuse sa plece.
Am strigat dupa ea:
Spune-mi macar cum te cheama, daca pleci,
spune-mi macar cum te cheama!
Ea
si-a intors numai atata chipul
cat sa-i fie profil peste umar,
si-a spus ceva din care am auzit
daca am auzit...
mie singuratecului mi s-a parut
ca mi-a zis:
A venit toamana, e timpul ca indragostitii
sa stie numele iubitelor lor-
dupa cum frunzele cand soarele le bate
banuiesc ca au umbra...!
Cred ca umbra era cuvantul pe care
l-am deslusit,
inainte de a pleca Umbra.
Iubita mea.
Iubita frunzelor..."

Nichita Stanescu

duminică, 9 martie 2008

Asternand nesabuitul in atingeri necunoscute


Centrul universului uitat e prea departe
e prea departe ca tu sa-l mai pierzi!
Te pierzi in schimb in neguri de amoruri frante
si pierzi insasi amorul gandului nespus...
Tu, nesupus, esti ratacit in carnavalul mastii,
Dar nu porti masca lumii,
ci a iluziei fata
Visand, tu fredonezi prapastia unui gand:

Ritualul fiintei voastre un univers impaca,
Puternice vibratii in trupul tau pulseaza!

fiori de nicaieri,
dar sufletul restanta...
Ce-ti pasa?
Chiar cerul si cu marea un univers incheaga..!

luni, 3 martie 2008

Vant

Verde
Oh!
Atata verde sa-mi incante viata...
Fraged ca sufletul lui...
Fara de taine tainuind,
Verde uman.
Frunza.
Frunza tu si neagra si verde
Tu, nastere si moarte...
Ca noi,
voi frunze, sunteti!
ca noi, in atingeri tematoare...
Ca noi, asezati unu-ntr-altul
pe un singur pamant.
Doar deasupra noastra,
netarmuitul acestui albastru
ne poate sfida
pamanteana dragoste,
rapindu-ne.
Verde, verde in umbra si in soare...
ce combinatie perfecta
i-ar da umbra luminii!
Ce combinatie perfecta daca tu ai avea umbra!
Sa nu faci tu umbra pamantului!
Ce indignare, dragule...

sâmbătă, 1 martie 2008